Despre masaj - putina istorie

Masajul are o origine foarte indepartata, fiind una dintre primele metode de alinare a suferintelor descoperite de oameni.

Primele dovezi ale practicarii masajului provin inca din antichitate. In medicina traditionala chineza, masajul era folosit pentru activarea circulatiei si stimularea, respectiv calmarea nervilor.
In India antica, vechii indieni isi ungeau corpul cu uleiuri aromate si se imbaiau in apele fluviilor socotite sacre. Masajul indian consta din neteziri, presiuni si framantari ale partilor moi ale corpului, incepand cu fata, trunchiul si terminand cu membrele superioare si inferioare. Pe membre, manevrele se executau in ritm rapid, de la radacina spre extremitati, ca si cum s-ar fi dorit eliminarea raului din acestea.

Greci si romanii, buni cunoscatori ai anatomiei omului, foloseau masajul preparator si de refacere pentru atleti. Celebrii medici greci ai antichitatii, Herodicos si Hipocrate cunosteau beneficiile masajului si influenta exercitiilor fizice asupra organismului, pe care le foloseau in tratarea pacientilor.

Bazele stiintifice ale tehnicii masajului au fost puse de catre terapeutul Per Henrik Link din Suedia. Suferind de artrita reumatoida acesta a incercat sa identifice o metoda de inlaturare a durerii, prin imbinarea cunostintelor medicale cu un complex de manevre (masaj) si de exercitii fizice. In prezent masajul clasic, numit si masaj suedez, dupa originea celui care l-a creat in forma actuala, este cea mai populara forma de masaj.

Masajul medical a inceput sa se dezvolte in tara noastra in partea a doua a secolului al XIX-lea. Primii medici care au introdus terapia prin masaj medical au fost specialistii in ortopedie, chirurgie si reumatologie, iar primele lucrari de specialitate privind masajul au fost lucrarile de doctorat elaborate de R. P. Hanga (in 1985) si N. Halmagiu (in 1889).